Bollywood

Tinand cont de faptul ca blogul meu este vizitat in mare parte doar de prieteni si cunoscuti, m-am hotarat sa fac "un capitol" special. Adica ceva mai personal, cum sunt amintirile din copilarie, pentru a putea rascoli atat memoria mea cat si a cititorilor cu cateva momente placute sau mai putin placute (ca sunt si de astea) din trecut. Sper sa reusesc sa exprim emotiile, trairile si dezamagirile din copilarie.
O prima postare din acest capitol este dedicata in special acelor filme ale copilariei care au impanzit televizoarele si cinematografele atat din satele cat si din orasele Moldovei, ca na, in alte tari nu prea stiu ce se practica pe vremea aceea :D. Si despre ce poate fi vorba daca nu despre creatiile bollywoodiene, acele filme indiene pline de pasiune, de mister de lupte caraghioase si tot felul de picanterii artistice.
Imi aduc bine aminte de momentele din film care erau dedicate muzicii si dansului indian. acele momente de care profitam din plin pentru a-mi exterioriza frenezia acumulata datorita filmului captivant. Si metoda mea favorita de a ma face auzit si in primul rand vazut era astfel : imi luam un taz (lighean- prefer sa folosesc cuvintele care sa defineasca mai bine ideea copilariei....pe atunci n-aveam habar de lighean :D), il puneam cu fundu-n sus, ma urcam pe el si incepeam "Atentie, vine indianca Sanea!", si avident vestimentatia, in mintea mea de copil de 4-5 ani, ocupa un loc fruntas, asa ca sa arat la inaltimea prezentarii imi puneam pe mine si fusta surorii mele. Nu de alta, dar ma invarteam pana cadeam de pe taz, si imi placea extrem de mult sa vad valul albastru care se impletea cu invarteala mea :))
Si cate nu mai faceam?! Numai ca sa fiu in voga cu filmele bollywoodiene. Acele haine traditionale pentru femei (sari) si pentru barbati aratau la fel de bine pe mine si pe sora mea, facute din draperiile mamei. Erau exceptionale, si nu numai atat, erau "fashion" indian.
Cine n-a fost prins vreodata de vraja indiana? Nu cred ca exista cineva (cel putin din Moldova) care sa nu fredonat macar o data Jimi Jimi Aaja sau Zubi Zubi Zubi, de altele nici nu mai zic. Filemele care au facut istorie prin sate. Si prin istore, vreau sa spun despre aglomeratia care se facea la club. Nu pot sa zic despre alte sate, dar sunt convins ca aveau acelasi principiu ca si satenii din Cuizauca, care lasau toate treburile gospodaresti pentru a veni mai devreme la club, macar sa prinda loc in sala, ce sa mai vorbim de scaun, era un lux.
Cu siguranta, filmele acestea au fost speciale si unice. Mai ales acele secvente cu lupte, cand personajul principal nici nu apuca sa-si loveasca inamicii, ca ei si zburau prin aer ca artificiile (probabil din cauza impactului psihic - ca urmau sa incaseze cativa pumni). Sau cand se auzeau bubuiturile puscaturilor inainte sa fi apasat cineva pe tragaci. Acele monologuri /discursuri despre lupta pentru iubire si dreptate erau atat de profunde, dar fara directie.
Si inca o idee despre a ceste filme mirifice (ce mult imi place acest cuvant :D:P) ale indienilor. Actorii care faceau senzatie printre moldoveni atat prin prestatie cat si cu numele lor intortocheate, care erau la fel de bine stalcite ca si oasele de caini.
As mai avea o gramada de amintiri si idei despre aparitiile bollywoodiene, dar ma retrag pentru moment. Cred ca e destul pentru astazi, in plus ca ma cam preseaza si timpul. O zi buna tuturor.
Simion Duca