duminică, 29 mai 2011

Acceptă... Încearcă... Greșește!



De cate ori te-ai auzit spunand: "Vreau altceva, vreau o schimbare, o minune"? Dar tot nu ai facut nimic ca sa se intample acel "altceva", acea schimbarea sau minune. Si o parte din vina ii apartine atat ambitiei cat si motivatiei, aspecte care probabil nu sunt atat de puternice incat sa te faca sa-ti misti "curu". Dar cealalta parte a vinei, de multe ori ramane nedeterminata, sau plasata gresit altor factori interiori sau exteriori naturei noastre umane.
Eu, personal, sunt incantat sa scriu acest "articol" (daca pot sa-i spun asa), pentru ca sper sa reusesc sa fac o schimbare MARE in viata mea. Si vreau sa-mi reamintesc acest lucru, mereu cand voi reciti cele scrise aici.
In ultima perioada am avut ocazia, intamplator, sa citesc niste carti care mi-au intarit niste principii si idei mai vechi. Mereu am simtit ca ma diferentiez de altii, ca am altfel de gandire, insa aceste carti mi-au aratat ca de fapt nu e asa; mai sunt si altii ca mine.
Si una din aceste "idei" este importanta pe care o dau modului de acceptare a propriei persoane asa cum esti, pana la cele mai mici detalii ale aspectului fizic si a personalitatii tale. Si cred ca este un factor care ajuta la reusita in viata. A te iubi atat cu plusuri cat si cu minusuri. Sa fii recunoscator pentru ceea ce ai. Sa te bucuri de fiecare clipa de viata. Sa poti trai.
In fiecare om exista 3 "personalitati", omul bogat, omul mijlociu si omul sarac. Insa noi suntem singurii capabili sa decidem cine vrem sa fim cu adevarat. Motivul pentru care majoritatea oamenilor nu gasesc persoana bogata din interiorul lor este acela ca persoana saraca din interior inca mai crede ca este rau sa faci greseli. Chiar daca luam o decizie gresita, facem foarte bine. De ce? Pentru ca avem ocazia sa invatam ceva. Asta doar in cazul in care recunostem ca am gresit, in loc sa incercam sa invinovatim pe altii sau sa musamalizam greseala. Cred ca orice eroare e binevenita pentru mine, pentru ca ma ajuta sa devin mai puternic, mai precaut, si mai "cu experienta", lucruri care ma incanta.
Am fost invatati de societatea in care traim ca nu e bine sa faci greseli, ca nu e bine sa risti, ca nu e bine sa fii "diferit" (si ma refer aici la toate variantele posibile). Desi nu am vrut sa mi se cultive aceste trasaturi, totusi le-am primit. Pentru orice greseala facuta, mereu am fost sau suntem, inca, taxati. Ni s-a stins fortat din copilarie, gandul "Pot sa am orice imi doresc". Pe masura ce crestem, suntem educati sa nu mai cerem lucruri. Suntem educati sa nu mai insistam. Si ca nu putem avea orice.
Teama de adevar, frica de esec, sunt trasaturile care caracterizeaza marea parte a omenirii. Nu e de mirare ca doar 5% din populatia pamantului detine 95% din banii pusi in circulatie. Si restul de 95% din populatie are numai 5% din bani. Scoala ne invata ca trebuie sa luam note bune, pentru a putea obtine o slujba buna, nu si cum sa devenim bogati.
M-am satuart sa imi petrec timpul cu oameni care lucreaza atat cat este necesar pentru a nu fi concediati, sau daca depun efort mai mult o fac din acelasi motiv, dar nu pentru dezvoltarea personala. Oameni care se plang de orice aspect al vietii lor. Oameni care au valori diferite fata de ale mele. Oameni care considera important siguranta venitului stabil, in timp ce eu consider esentiale atat libertatea financiara cat si dezvoltarea mea in acest domeniu (*multi spun ca esti avar, lacom, egoist etc..., daca ai astfel de obiective, insa eu sunt de alta parere - oamenii bogati au facut si cele mai mari donatii).
Dupa parerea mea, partea cea mai dificila atunci cand vrei sa faci ceva "grandios" pentru tine in viata, o decizie care s-ar putea sa-ti schimbe viitorul, este modul de a infrunta atitudinea, remarcile si gandurile familiei, prietenilor etc. Si cred ca, de multe ori, desi ne sunt persoane apropiate, ne fac rau, pentru ca ne reduc entuziasmul si siguranta reusitei noastre, tragandu-ne in jos.
Nimeni nu se imbogateste peste noapte! Totul necesita investitii. Insa cea mai buna investitie pe care poti sa o faci atunci cand esti tanar, sau mai putin tanar ca sa ajungi la libertatea financiara este timpul. Timpul dedicat planurilor de viitor si actiunilor pentru realizarea lor. Pentru a fi altcineva atat din punct de vedere financiar, cat si spiritual, trebuie sa gandesti altfel. Trebuie sa investesti in tine, in educatia ta (si nu ma refer neaparat la educatia traditionala - un bac, o licenta, un master sau orice alta diploma; dar si la educatia financiara de "viata").

Nu iti poti imbunatati viitorul daca nu esti dispus sa incerci ceva nou, riscand sa comiti erori si sa inveti din ele.

vineri, 6 mai 2011

Despre "amore" ...

Am stat cat am stat, si totusi tastatura mi-a facut din ochi. Nu m-am putut abtine. Si am butonat. Ce a iesit urmeaza mai jos. No sense - . Just passion and pain :)
Inspiratione...

"Traiesc ca sa te vad. Sa sper ca poate intr-o zi vei intelege furtunile din sufletului meu. Vei intelege ca te iubesc, in adevaratul sens al cuvantului. Dar nu pot sa spun, sa arat acest lucru. Nu, pentru ca urmarile ar putea fi mult mai dureroase decat prezentul. Si de ce sa stric ceea ce am acum? Cel putin apuc sa te savurez pe ascuns cu gandurile. Chiar te iubesc. Si mi-e dor de clipele cand vom putea fi impreuna. Desi e putin probabil. Sunt doar eu vinovat. As fi putut sa te evit usor. Dar curiozitatea m-a impins spre ganduri pacatoase. Si tu esti departe, departe, atat si fizic, cat si emotional. Nu intelegi ca de fiecare data cand iti aud vibratia vocii tale, mi se ridica parul pe maini, imi zboara omidele prin burta, si mi se inmoaie picioarele de la pulpe in jos. Nu intelegi! Desi ai putea. Urasc. Urasc acest sentimnet puternic de pasiune. Nu stii cum doare. Nu stii cum e sa-ti intrerupi treburile, gandurile, la orice lucru care provoaca amintiri legate de tine. Sunt pierdut printre vise. Realitatea ma izbeste cam violent. Nu-mi place. Nu-mi place nici faptul ca incerc sa ajung la tine. Ca iti ofer sprijin. Nu vreau sa ma simt si mai prost de atat. Nu vreau sa fii langa mine. Sa stiu ca trebuie sa ascund ceea ce simt. Mi-e atat de pofta de tine. Crede-ma. Imi tulburi fiecare miscare, fiecare element static din lumea mea. Ai intrat fara sa te chem. Dar nu-mi permit sa te alung. Ramai. Ce ma fac? Este mai grav ca o gripa. Sunt obsedat de tine. De imaginea ta. De privirea ta. Ce rost au toate astea? Daca nu pot sa ma bucur din belsug de ele. Esti ca spargatorul de nuci, numai ca tu frangi inimi. Te admir. Esti o stea cazuta pe pamant, sa faca ravagii. Sun doar eu vinovat. De ce m-am lasat dus de val. Zambet chipes, urlator de chipes, si dulce, si nevinovat, si dragostos, si cuminte, si fermecator. Ma intreb cum arata oare sfarsitul? Nu stii cum arde, cum sugruma aceasta pasiune ascunsa. Tu nu esti! Nu esti ca mine. Pasiune. Plin de pasiune. Te astept, sper la un miracol, desi nu mi-l doresc cu adevart. Nu te-am pierdut, si nici nu o voi face. Nu mi-e frica. Pentru ca nu te-am avut niciodata. Tu esti departe. Habar n-ai, ca undeva, butonand la calculator, cuiva ii fierbe sangele in vene, ca mustul de toamna.... Tu nu stii. Mi-e dor de tine. Nu mai apuc sa te vad. Desi nu as avea ce sa-ti spun. Nu stii. Nu-ti dai seama. I hate that I love you. Co rost are Cupidon, daca nu ocheste bine. De ce m-am indragostit de ochii tai, de buzele tale? De tine? Crede-ma. Sub cerul plin de stele as sta vesnic, doar sa stiu ca pot sa-ti vad chipul pe el. Unde esti oare? Mi-e dor. Numai tu. Intrazneste. Simte si tu. Sufera. Plec. Te iubesc oare?Nu mai stiu ce inseamna timpul, totul mi se pare vesnic. Numai tu nu. Tu te scurgi rapid, timpul in preajma ta fuge. Fuge de mine. Imi lipsesti, Desi nici nu te cunsosc bine. Esti muza mea. Pasiunea. Nu stii cum bate inima mea, la orice gand cu tine. Crede-ma. Te voi iubi! Astept sa-mi revin. Astept un happy ending, ca in povesti. O sa-mi lipsesti"

PS: Iubire, mancate-ar focu'!
PS after PS: Just ~creatione~